Profil de terorist

profil Apare în ediţie critică, într-o familie dezordonată. Tatăl, brutal şi alcoolic, mama, drogată şi iubitoare “de plăceri”. Genul de familie cu o funcţie amorală, antisocială şi apolitică. Este bătut des atât de mamă, cât şi de tată. Vede în jur cum alţii o duc bine. Chiar foarte bine. De obicei nu vede legătura între educaţie şi bani, între muncă şi bani, între profesionalism şi bani. Tatăl şi mama îi inoculează ura, nemulţumirea şi soluţia furtului, înşelătoriei, pentru a-şi întreţine familia cu alcool, droguri şi ţigări. Nespălat, nedus la şcoală, intră în anturaje cu care rezonează, este pe aceeaşi frecvenţă cu ele şi atacă bătrâni, femei, pe cei mai slabi, sparge maşini, locuinţe, chioşcuri, farmacii etc. N-are nicio lege socială, decât a celui care nu se lasă prins. Şcoala de corecţie şi puşcăria sunt repere în formarea lui. Ajunge mare, făcând toate potlogăriile şi, în acelaşi timp, devenind un bun actor. Îşi schimbă configuraţia feţei rapid, putând trece de la duritate la plâns cu părere de rău. În sufletul lui nu are nimic. Se simte exclus de societate, aşa că este tentat de ideologiile radicale. Se căsătoreşte. Îşi bate nevasta şi copiii, după care îi pare rău şi plânge. De data asta sincer. Nevasta şi copiii pleacă de acasă. Rămâne singur. Intră în depresie. Un copil este grav bolnav. Are nevoie de bani. Este racolat de nişte indivizi care îi propun nişte bani şi raiul veşnic. Alah are nevoie de el, atunci când nimeni nu are nevoie. Acceptă banii, spre fericirea familiei, cu sacrificiul lui. Nici societatea, nici nimeni nu a avut nevoie de el, el de ce să aibă nevoie de cineva? De ce să fie bun cu ei, când nimeni nu i-a întins o mână? Intră cu maşina în mulţime. Cu cât mai multe victime, cu atât mai bine. Oricum va muri şi voia să se omoare, dar aşa-i mai bine, că nu e singur. Va lua cu el mai mulţi, aşa ca marii împăraţi ai lumii. Va muri ca un erou şi familia lui va fi fericită. Oare această izolare este specifică doar emigranţilor şi neadaptaţilor sau şi celor ce nu îşi mai găsesc locul şi echilibrul în societatea modernă? Când nu mai ai ce pierde, ce faci? Oare nu trăim în lumi paralele, cu gânduri şi acţiuni paralele? (Laurenţiu Oprea)
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s