Traseu turistic în Mediaş sub primarul comandor Teodor Neamţu

articol Vii dinspre Cluj sau Târgu Mureş şi treci prin Târnăveni, apoi prin Botorca, Hula Baznei şi ajungi în Mediaş. Priveliştea de sus este fascinantă, cobori cu o grămadă de serpentine şi ajungi la podul de pe Târnavă. Acolo, de o bună bucată de vreme, trei oameni şi patru utilaje vor să implementeze în continuare o politică impusă de nu se ştie cine, care s-ar putea să fie viabilă din punct de vedere economic şi juridic. Ei se fac că lucrează în spatele unui gard tip model social românesc ce conţine sâmburii propriei distrugeri, tragere de timp, de bani, în spatele legislaţiei şi a domnului primar, care are trei calităţi vizibile din avion: nu-i pasă, nu vrea, nu ştie.

1) De ce i-ar păsa, când Mediaşul, mă refer la marea majoritate, cârcoteşte împotriva lui. El care ştie cu câte sacrificii a distrus şi încă mai distruge. A vrut să salveze Gospodăria Comunală din faliment şi cu ce s-a ales? Uită în schimb să spună care a fost media salariilor la Gospodăria Comunală când era în faliment, ceea ce demonstrează ce slab administrator a fost. Apoi nici n-a gândit-o el. Au gândit-o alţii în locul lui, el trage ponoa-sele şi nici nu a învăţat nimic din tot. Cu aceeaşi oameni defilează mai departe. Măcar dacă pierde să se simtă bine. Dar… speră degeaba.

2) Nu vrea să mai facă nimic. De ce ar face, când nu are nimic de câştigat. Oricum, a pierdut mult şi-n curând va pierde tot şi atunci va înţelege lucrurile altfel, pentru că va rămâne cu gustul experienţei. Dacă nu o să mai ai funcţie, putere şi bani, la ce să mai fii bun? A, domnule primar, rămâneţi cu prietenii şi cu sufletele bune ale lor. Aşa şi trebuie, nu?

3) Nu ştie. Păi, domnul primar a fost şi este comandor. Adică el dă ordine şi ceilalţi execută. Ar trebui să ţină cont de o grămadă de păreri, ceea ce ar fi mai greu, aşa că ţine cont doar de părerea lui care pare o atitudine tranşantă de tip Tsipras, nedând o altă alternativă şi nici alte spaţii de manevră (chestia cu spaţiile se vede, nu şi fizic).

Şi acum hai să vorbim serios, habar nu are pe ce lume este. Nu-i medieşean să mai aibă ceva neamuri, să-l mai strunescă, nu-i inginer să mai vadă şi să mai ştie. E un militar pensionar, socotit uzat de către armată şi statul româm, dar încă mai vrea… chiar dacă nu ştie. Dar să continuăm traseul, presupunând că este joi şi mergem în târgul aşa-zis al “porcilor” (după cum este întreţinut, primarul iar nu se dezminte şi nici nu caută să-i schimbe denumirea) unde se preconizează nişte locuinţe ANL. Intrăm pe strada Târgului, căutând să ne obişnuim cu atmosfera spaţiului “Târgului Porcilor”. Aici vedem clar lipsa mecanismelor democratice de verificare şi de tragere la răspundere a celor implicaţi în luarea decizilor, pentru că este o bătaie de joc mare cât China, de altfel ca tot oraşul. S-a trecut clar într-o nouă etapă a proiectului european, de la idealism la pragmatismul Neamţu. De altfel asistăm la sfârşitul modelului Neamţu pentru Mediaş. Medieşenii se află sub presiune în a-şi schimba felul în care se raportează la locul de muncă şi la drepturile pe care le au. Deci acceptă orice, neavând nici un drept. Cei de la “gaz” mai cârcotesc, dar nu toţi, şi apoi clanul omului din spatele lui (domnului comandor) Neamţu mai lovesc cum pot în cei care-l atacă. Şi sunt destui. Dar profesioniştii şi cei vechi sunt pe bună dreptate nemulţumiţi. Ajungem la “Târgul Porcilor”, la piaţa de joi care arată aşa. În sfârşit ne dăm seama că oricum piaţa funcţionează. Austeritatea te face să vinzi orice să faci un ban. Unii chiar exagerează. Ce-i clar că acea creştere economică anticipată de domnul comandor Teodor Neamţu, primarul ales democratic (dar devenit între timp antidemocratic), nu devine realitate. Ar apărea necesitatea reducerii cât mai mult a aparatului de stat, creşterea taxării pentru populaţie, şomaj şi sărăcie, ca măsuri imediate impuse de politica dezastruoasă a domnului comandor primar Teodor Neamţu, care ar inhiba din nou creşterea economică. Deci austeritatea şi prostia merg mână-n mână şi creează un nou cerc vicios. Austeritatea suntem noi, prostia e domnul Neamţu cu “gaşca” lui, ceea ce nu înţeleg este că dacă ei fac prostii după prostii cum o duc aşa bine şi noi tot mai rău. În ritmul acesta ar trebui contracarată influenţa tot mai crescândă a primarului şi a instituţiei primăriei şi o necesitate a schimbării legilor şi interpretării lor, pentru că, altfel, Mediaşul s-ar părea să nu mai fie viabil din punct de vedere economic, iar primarul Neamţu să ceară cât mai multe taxe şi impozite şi să nu se vadă nimic, ba chiar mai rău, să se strice. Apoi am luat câteva lucruri din piaţă, din milă, sau care s-ar putea să ne trebuiască, pentru că şi acolo găsim orice, doar de ce avem nevoie nu. Mergem spre ieşire. Pornim pe strada Panait Cernea, o stradă sub pădure. Încercăm să intrăm. E groaznic. Vorbesc cu oamenii. Taximetriştii nu vor să circule pe acolo. Cei de la case îmi spun că echipa nu vrea să lucreze, dacă nu le dai ceva de băut. Efectiv nu vor să-ţi facă în faţa casei. De unde or fi luat obiceiul ăsta? Oare nu li se dau salariile, sau ce? Dau cu spatele şi mă duc pe strada Alexandru Vlahuţă. O stradă normală, dar ce-i normal? Nu mai ştii. Mă duc pe malul Târnavei. Acolo o echipă trage mizeria de pe mal în albia râului. O fi politica Apelor Române. Ce să cred? Ori legea nu-i bună, ori primarul abuzează. E o strategie periculoasă ce se află sub presiunea propriei politici neperformante. Şi ar mai fi multe, dar vă mai dau nişte imagini “interzise” dintr-un oraş normal! (Laurenţiu Oprea)

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s