Inspirări şi expirări… prin gânduri

bastion Sub Alee

  • A venit primăvara. E singura certitudine. Se vor vedea mai bine gropile. Cine a scăpat e bine. Mulţi copii s-au îmbolnăvit cu mersul la grădiniţă.
  • Când ai pierdut totul şi mai eşti şi umilit, cât se poate, ce mai ai de pierdut?
  • Există ceva în sistem ce încearcă din răsputeri să-ţi ia şi ultimul bănuţ.
  • Cineva mi-a dat un telefon bun. I-am plătit o diferenţă şi deodată mi-au dispărut toate pozele şi înregistrările video. Şi îmi pare rău după ele.
  • Cred că primarul a pierdut controlul. Edificiul se va dărâma. Îmi pare rău! Dar nu a fost vina mea. Situaţia în Mediaş e groaznică. Chiar nu se mai poate face nimic! Nimeni nu răspunde de nimic? Doar unii îşi iau salariile degeaba?
  • Văd o campanie sportivă împotriva rasismului, cu unii dintre cei mai buni fotbalişti. În sport nu văd rasismul. Îl văd în viaţa cea de toate zilele, dar nu pot spune că-i vorba de rasism, ci de diferenţe culturale, educaţionale, dar mai ales materiale.
  • Cum Dumnezeu pot scoate unii zeci, sute de milioane de euro din bănci, când, dacă scoţi maxim 10.000, trebuie să dai tot felul de declaraţii! E clar, sunt destinaţii şi scurtături pentru toate legile. Cine ştie şi poate, le face!
  • Nu cred că există o disciplină de partid decât a momentului, axată pe vreo afacere dubioasă, suspectă, dar… intangibilă atunci. Apoi, gata.
  • Câteodată parcă-i totul legat. Nimic nu se mişcă. Pentru puţin parcă totul se dezleagă. E mai bine. Mai simt nemulţumirea şi ura unora. Am auzit că se vor face restructurări şi la Romgaz. Nu mai există o strategie ca-n trecut. Totul parcă era sub control. Se punea accent pe primii trei care terminau facultatea, erau atenţi la cei ce ies la pensie. Acum, eu nu mai înţeleg nimic. Nu mă pricep la multe, recunosc, dar cât să-mi dau seama că unul este profesionist şi este bun acolo unde este, îmi dau seama. Şi nu am văzut decât vreo treizeci în viaţa mea şi-n ultima vreme tot mai puţini. Şi de unii chiar nu-mi pare rău ce o să li se-ntâmple, că şi ei, la rândul lor, sunt aroganţi, răi şi nepăsători.
  • Domnule primar, ştiţi ceva? Aveţi bani, aveţi oameni, aveţi relaţii, aveţi aproape tot ce-şi poate dori cineva. Eu? Nu am nimic. Promit, în schimb, să lupt până la capăt. După care… gata. Ori capătul dumneavoastră ori al meu. Nu capătul e important, importantă este lupta. Veţi învăţa aşa ce este respectul, încrederea, trădarea. Nu vorbele veninoase aruncate asupra cuiva contează. Un om este ceea ce a făcut şi este. Cuvintele nu înseamnă nimic. Ceea ce se vede, ceea ce rămâne după. Dar şi banii sunt importanţi. În această ecuaţie, chiar foarte importanţi, dar nu sunt totul!
  • Mă gândesc la “ţeparii” Mediaşului. Iau banii şi apar în insolvenţă, iau tot ce se poate şi apoi dispar. Pe mine o persoană m-a aranjat cu vreo 70 de milioane de lei vechi. Bine, e în regulă, dar îi ştiu pe toţi ceilalţi pe care i-a aranjat. Şi parcă nu mai sunt aşa de trist. Alţii au motive mai mari şi mai ales socrul lui. Ar trebui să-l uit. Parcă ar fi mai bine.
  • Cu cât îi respecţi pe unii mai mult, cu atât te cred prost şi-şi bat joc de tine.
  • Sunt oameni cu care ai avut o divergenţă. Nu vorbeşti. Timpul chiar a adâncit legătura, rupând-o mai tare. A fost un fleac, dar orgolile au fost puternice. Dacă, poate cumva s-a trecut peste asta foarte greu, relaţia va fi indestructibilă.
  • Săracii bătrâni, nici nu le vine bine ceva de plătit că se şi duc cu plicurile direct să le plătească. Nici nu le desfac până la casierie.
  • Ştiţi de ce aleargă moldovenii după salvare? Să pupe crucea! Oricum, datorită faptului că sunt habotnici, a apărut şi bancul ăsta!
  • De ar fi conştienţi toţi că e loc sub soare pentru toţi, dar cred că nu există bătaie de joc mai mare decât a românului fa-ţă de român şi a medieşeanului faţă de medieşeni. Normal că excepţiile întăresc regula.
  • Omul sfinţeşte locul. Mă gândesc că am avut probleme şi cu Poliţia Municipiului Mediaş şi cu cea a Sibiului. Nici acum nu-i apreciez prea mult, dar noul comandant, d-l comisar-şef Cimpoeru, şi adjunctul, d-l comisar Gherghinescu, mi se par deosebiţi. Adică se poate comunica pe mai multe nivele şi nu au aroganţa aceea specifică bugetarului ajuns sau a îmbogăţitului peste noapte.  (Laurenţiu Oprea)
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s